Românii se pot mândri cu multe performanțe sau recorduri pozitive de-a lungul istoriei, iar sfertul de secol scurs între 1994 și 2019 ne-a adus numeroase motive de bucurie.
Rezultatele obținute de sportivi, elevii olimpici care au reprezentat țara noastră în diverse concursuri internaționale, nume celebre în cinematografie sau artă – sunt doar câteva dintre momentele de care ne face plăcere să ne amintim. Și să ne simțim mândri că suntem români.
Pentru că veștile bune își fac mai greu loc pe wall-ul de Facebook sau pe portalurile de știri, vă propunem să ne amintim de cel puțin 10 motive de bucurie, de lucruri bune care s-au întâmplat din 1994 până azi.
1. Sportivii români au obținut rezultate excelente. Simona Halep a adus românilor, în octombrie 2017, bucuria de a avea un compatriot în topul tenisului mondial. În urma victoriei din semifinala de la Openul Chinei din Beijing, Simona a devenit noul lider mondial al Clasamentului WTA, fiind prima jucătoare de tenis din România clasată pe locul 1 WTA și devenind a 25-a jucătoare din toate timpurile care a deținut această poziție.
Românii au excelat, în acești ani, și în alte sporturi. La scrimă, Ana Maria Brânză a fost vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing și a obținut, alături de echipa țării noastre, rezultate excelente. Tot în 2008, la Beijing, Alina Dumitru a devenit campioană olimpică la judo.
La gimnastică, echipa României a fost, în repetate rânduri, campioană europeană.
În 2018, un adolescent de 17 ani din Calafat, Adrian Șulcă, a câştigat primul loc la judo la Olimpiada tinerilor de la Buenos Aires. Este cea mai mare perfomanță a României la această categorie.
2. Aderarea țării noastre la NATO. Pe 29 martie 2004, România a devenit membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – cea mai mare alianță militară din istorie. Unul dintre marile avantaje este acela că românii beneficiază acum de mari garanții de securitate.
3. România, stat membru al Uniunii Europene. Pe 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al UE. Momentul a însemnat împlinirea uneia dintre dorințele cele mai puternice ale românilor și recunoașterea apartenenței noaste la familia europeană.
4. Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Scriitoarea de origine română stabilită în Germania este cel de al treilea câștigător al unui premiu Nobel, după Elie Wiesel (Premiul Nobel pentru Pace, în 1986) și George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, în 1974).
5. Cinematografia românească cucerește premii internaționale. În 2007, filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” al regizorului Cristian Mungiu a câștigat Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Cannes – Palme d’Or. Este primul lungmetraj românesc ce obține această distincție.
Cristian Mungiu a câștigat încă un premiu la Cannes, în 2012: pentru cel mai bun scenariu, al filmului „După dealuri”.
O altă performanță notabilă este și „Touch me not”/„Nu mă atinge-mă” – lungmetrajul de debut al Adinei Pintilie, care a primit, în 2018, trofeul Ursul de Aur al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului de Film de la Berlin. Pelicula a obţinut şi premiul special pentru cel mai bun lungmetraj de debut.
6. Orașul Sibiu – Capitală culturală europeană în 2007. Sibiul a fost în 2007, alături de Luxemburg, Capitală Culturală Europeană. Evenimentul a adus foarte mulți turiști și a fost considerat cel mai amplu program cultural organizat în România, iar orașul vechi de opt secole a avut oportunitatea de a atrage o vizibilitate mai mare, atât pe plan național, dar, mai ales, pe plan european și de a crește potențialul turistic al împrejurimilor.
7. Pictorul român Adrian Ghenie – tablouri de milioane. Artistul român stabilit la Berlin este unul dintre cei mai bine vânduți pictori contemporani ai lumii. Tabloul său „Regele” a fost vândut la o licitație din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro.
În iulie 2014, tabloul „The Fake Rothko”, pictură realizată în ulei pe pânză, a fost cumpărat cu 1,77 milioane de euro.
În februarie 2016, tabloul „The Sunflowers in 1937” , pictura inspirată de lucrarea celebrului pictor Vincent van Gogh „Floarea Soarelui”, a fost vândută prin celebra casa londoneză de licitații Sotheby’s la prețul de 4.030.918 de euro, stabilind un record personal al artistului român.
8. Elevii olimpici ai României cuceresc premii importante. Olimpicii români au, deja, tradiție în numeroase domenii. Cea mai recentă performanță a fost atinsă de echipa Romaniei de robotică. Aceasta a participat, în august 2018, la Olimpiada Internațională Robotică First Global pentru elevi de liceu, în Mexic, alături de echipele naționale de robotică din 161 de țări și a obținut locul 1 și 5 medalii de aur.
9. Florin Morariu, eroul român de la Londra. I se mai spune și „eroul cu făcăleț”, pentru curajul dovedit în timpul atacului terorist din Londra din vara lui 2017, când s-a luptat cu teroriștii și i-a apărat pe londonezi. În aprilie 2019, brutarul venit din Iași a fost decorat de Regina Marii Britanii, fiind primul român care primește distincția Reginei pentru curaj.
10. Cele mai multe agrafe de birou lipite de faţă: record stabilit în 2007 de bucureşteanul Aurel Răileanu (40 de ani). Acesta a reuşit, datorită abilităţilor sale magnetice, să ţină pe faţă 61 agrafe de birou timp de 5 secunde! Românul este cunoscut și drept cel mai puternic magnet uman, iar recordul său face parte din Guinness Book.
Acest articol a fost realizat de către Dacris, o companie autohtonă care sărbătorește anul acesta 25 de ani de existență.
